Copilul nu vorbeste. Cand trebuie sa ne ingrijoram?

Copilul nu vorbeste. Cand trebuie sa ne ingrijoram?

Monica Bolocan, psiholog pentru copii

Intarzierea in aparitia limbajului este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care parintii decid sa apeleze la o evaluare psihologica, in afara de problemele de comportament la varstele mici. In timp ce unii parinti se alarmeaza repede daca micutul lor – care abia a intrat in al doilea an de viata – nu spune decat ocazional “ma-ma” si de cele mai multe ori fara a se referi la o persoana anume, altii decid sa astepte si incep sa isi puna unele semne de intrebare abia cand copilul ajunge la varsta gradinitei sau chiar mai tarziu, in speranta ca integrarea in colectivitate va rezolva problema. Totusi, cand ar trebui sa ne ingrijoram?

Este important de stiut ca limbajul are doua componente importante: limbajul receptiv (ce intelege copilul) si limbajul expresiv (ce spune copilul). In plus, comunicarea umana nu inseamna numai limbaj (adica vorbe) ci si gesturi, postura, mimica, expresivitate (adica limbajul non-verbal), ambele fiind egal importante in procesul comunicarii. In mod firesc, este de asteptat ca un copil care a implinit 1 an sa:

  • foloseasca frecvent 3 pana la 5 cuvinte simple
  • sa converseze “pe limba ei/lui” cu o alta persoana, asteptandu-si randul pentru a raspunde
  • sa imite diverse sunete ale animalelor, zgomotul de masina etc
  • sa combine vocale si consoane diverse, fara un sens anume, ca si cum ar vorbi si sa vocalizeze pentru a protesta, a-si exprima dorintele, a atrage atentia

Achiziitiile de limbaj in al doilea an de viata sunt semnificative astfel ca la varsta de 2 ani copilul are deja un vocabular de 20-50 de cuvinte, le asociaza cate doua in exprimare si intelege sensul multor cuvinte in context. Atunci cand un copil ajunge la varsta de 2 ani si nu vorbeste inca, este momentul sa ne ingrijoram. Un prim pas – obligatoriu! – in aceste situatii este sa facem o verificare complexa a auzului copilului si o evaluare a dezvoltarii sale psihomotorii. In plus, evaluarea comportamentului copilului si a stilului parental poate da o indicatie clara asupra cauzelor intarzierii de limbaj. Spre exemplu, foarte multi copii mici tinuti excesiv la televizor vorbesc tarziu pentru ca functia limbajului nu este suficient stimulata.

Absenta limbajului in sine poate sa nu reprezinte o problema. Exista copii care sunt “late-talkers”, adica pur si simplu vorbesc mai tarziu, fara a avea o problema. Absenta comunicarii insa (adica limbaj verbal si non-verbal) este o problema serioasa. Interpretarea intarzierilor in dezvoltarea limbajului la copii trebuie facuta in contextul general al dezvoltarii copilului, tinand cont si de alte tipuri de competente (ex: sociale si emotionale, cognitive, etc). Nu de putine ori, intarzierea in dezvoltarea limbajului face parte din tabloul clinic al unor tulburari grave: deficit intelectual (retard), tulburari de spectru autist sau tulburari (cu baza neurologica) de limbaj receptiv sau expresiv care necesita diagnostic medical (neuologic sau psihiatric).

Publicat de: KidSpots

error: Continutul este protejat la copiere !!! Toate drepturile rezervate - psiholog Monica Bolocan.