Strategii pentru intelegerea textului citit

Strategii pentru intelegerea textului citit

Monica Bolocan, psiholog clinician pentru copii

Vorbeam intr-un articol anterior despre copiii care au dificultati in a intelege sensul celor citite, in ciuda unor abilitati de citit normale. Trebuie mentionat ca, inainte de a ne gandi cum pot fi ajutati acesti copii sa invete, este foarte important sa fie stabilita corect cauza acestor dificultati printr-o evaluare psihologica. Motivele pentru care un copil nu intelege si nu retine informatia citita sunt multiple, spre exemplu: un deficit intelectual, un deficit de atentie, o problema de limbaj, o anxietate a performantei si, respectiv, un blocaj emotional, sau simpla lipsa a interesului pentru a invata. Iata cateva strategii de ajutor in aceste situatii:

1. Despre ce este vorba?

Atunci cand copilul are o anticipare corecta a ceea ce urmeaza sa afle, mintea lui va fi mult mai receptiva la informatie pe care o va conecta usor cu ceea ce stie deja. De aceea este bine ca, inainte de a citi propriu-zis textul, copilul sa raspunda la cateva intrebari doar pe baza a ceea ce stie sau intuieste vazand titlul textului, structura generala, imaginile etc, si asociindu-le cu ceea ce stie deja. Ajuta intrebarile de genul: “Priveste aceste pagini si analizeaza cu atentie imaginile. Care este titlul? Despre ce crezi ca este vorba in acest text? Ce informatii cunosti deja despre acest subiect?”. I se poate permte copilului sa caute pe internet informatii generale despre subiectul textului sau sa reciteasca lectii anterioare pentru a-si forma propria parere generala despre ce urmeaza sa afle. Abia dupa ce a raspuns la aceste intrebari initiale copilul poate trece la o prima citire efectiva a textului dat.

2. Ce am inteles, ce nu am inteles?

Textul este impartit pe paragrafe si la finalul fiecarui paragraf citit copilul trebuie sa aprecieze ce a inteles / retinut si ce nu. Exemplu: nu inteleg al doilea paragraf de la pagina XX. Ajuta si scrierea unei idei – cheie de sinteza la finalul fiecarui paragraf. Sectiunile de text care nu au fost intelese vor fi abordate separat.

Pentru intelegerea ideii de ansamblu a paragrafului este necesara eliminarea in faza initiala a cuvintelor sau expresiilor noi si dificile, al caror sens nu este internalizat. Aceste cuvinte vor fi exersate separat si reintegrate in text ulterior, dupa deslusirea sensului lor. Astfel, intai se vor sublinia cuvintele noi sau necunoscute sau expresiile dificile si se va cauta definitia acestora, respectiv sinonime cunoscute (acolo unde exista). Apoi va fi recitit textul in care cuvintele noi sunt inlocuite cu sinonime sau cu o scurta definitie (simplificata)a acestora, pe care copilul o intelege mai bine. Dupa ce copilul are o buna intelegere a informatiei de ansamblu, se trece la reintroducerea, rand pe rand, a cuvintelor noi in text si recitirea acestuia. La final, este recitit tot textul cap-coada.

Pentru invatarea sensului cuvintelor noi, copilul le va scrie pe cartonase colorate, fiecare cuvant nou scris pe o fata a cartonasului (langa cuvant poate fi desenat ceva relevant sau lipit un sticker cu o imagine relevanta), iar definitia scrisa pe partea opusa, si le va repeta pana la aprofundarea intelesului (cartonasele pot fi amestecate si extrase ca intr-un joc de carti).

3. Construiesc “harta” textului

Copilul va desena o schema logica a ideilor principale si a cuvintelor cheie din text. Sunt de ajutor aici hartile mentale de tip mind-map disponibile pe internet. In functie de varsta copilului, tipul textului citit si de materie, exista un numar mare de instrumente de tip organizatoare grafice si semantice, ca de exemplu: diagramele Venn, story-board sau lantul de evenimente, structura cauza-efect, etc. Selectia instrumentelor trebuie adaptata varstei, stilului cognitiv si dificultatilor fiecarui copil (de aceea este necesara intai o intelegere profunda a acestora). Ajuta foarte mult asocierea de imagini relevante si folosirea culorilor sau a aoricaror alte materiale de exemplificare practica (ex: cuburi Lego, plastilina, forme geometrice, etc). De obicei, copii adora sa faca acest lucru si ii ajuta foarte mult in intelegerea textului.

4. Recitesc si repovestesc cu cuvintele mele

Etapa urmatoare este de a povesti textul cu propriile cuvinte, dupa o recitire a acestuia. Persoana care asculta trebuie sa fie atenta daca cititorul a surprins bine ideile principale si daca povestirea urmeaza firul logic al textului original. Este importanta logica povestirii si nu redarea mecanica a informatiei citite. Copiilor care au mari dificultati de a povesti cu cap si coada ceva li se poate da voie sa urmareasca “harta” textului, adica sa aiba in fata schema logica a textului cu ideile principale pe care trebuie sa le dezvolte. O noua recitire a textului original este necesara si dupa aceasta etapa.

5. Repovestesc folosind cuvintele noi

Copilului i se da voie sa repovesteasca textul avand in fata cartonasele cu cuvintele noi si cu obligatia de a le folosi de aceasta data in povestire.

6. Raspund la intrebari si generez noi intrebari

In aceasta etapa copilul trebuie sa raspunda la intrebarile atat generale cat si specifice pe care i le adreseaza persoana care il ajuta in invatare, si chiar sa genereze el insusi in set de intrebari la care sa ofere raspunsuri.

Toata aceasta procedura necesita timp si efort in fazele initiale, insa cu timpul operatiunile mentale se automatiteaza nu mai este necesara urmarirea pas cu pas a acesteia. Evident, ritmul de automatizare este direct proportional cu potentialul cognitiv de invatare al fiecarui copil dar si cu consecventa cu care parintii urmaresc aplicarea acestor strategii.

Publicat de: Kidspots