Rivalitatea dintre frati

Rivalitatea dintre frati. Cauzele geloziei la copii

Monica Bolocan, psiholog pentru copii

Gelozia intre frati este o problema frecvent intalnita si un aspect obisnuit al comportamentului copiilor. Adesea, rivalitatea apare chiar inainte de nasterea celui de al doilea copil, si continua pe masura ce copiii cresc, luand forme diferite in functie de stadiul de dezvoltare al copiilor.

“Lupta pentru resurse” ii face pe cei mici sa concureze pentru orice: atentia, grija si timpul parintilor sau a altor persoane semnificative, aprecierile celor din jur, jucarii, obiecte, etc. Este de asemenea normal sa alterneze perioadele in care cei mici fie sa se adore, fie sa se deteste. In general, neintelegerile sau conflictele intre frati nu ar trebui sa trezeasca ingrijorarea parintilor decat atunci cand apar dezechilibre in starea emotionala sau comportamentul unuia sau ambilor copii.

Consecintele pozitive sau negative pe termen lung ale conflictului intre frati depind – in primul rand – de modul in care parintii reactioneaza la acesta. Forma si intensitatea pe care o imbraca rivalitatea intre frati depind de mai multi factori, printre care:

  • Diferenta de varsta intre frati: atunci cand exista o diferenta mica de varsta (de 2 – 3 ani), exista sanse mai mari ca cei doi copii sa aiba “mai multe de impartit”, avand in vedere ca nevoile lor sunt relativ similare, fiind in stadii de dezvoltare apropiate.
  • Sexul copiilor: daca ambii copii sunt de acelasi sex, vor avea cel mai probabil interese si nevoi similare (jucarii, haine, activitati etc) si se va manifesta mult mai usor tendinta de a face comparatii, atat din partea lor cat si din partea parintilor
  • Temperamentul si personalitatea copiilor, cu impact in nivelul lor de energie, modalitatea de gestionare a emotiilor, toleranta la frustrare, complianta la regulile de disciplina, tendinta de a internaliza sau externaliza emotiile, etc. Copiii cu temperamente opuse vor avea, astfel, mai multe motive de a intra in conflict, si vor reactiona diferit la implicarea parintilor
  • Modelele de rol din familie: modul in care parintii isi rezolva disputele sau conflictele dintre ei devine exemplu pentru cei mici. Daca parintii isi impun punctul de vedere, ridica vocea sau chiar sunt agresivi (verbal sau fizic), copiii vor adopta aceleasi tactici.
  • Existenta unor situatii speciale, ca de exemplu o problema de sanatate (fizica sau mintala) a unuia dintre copii, care necesita acordarea de mai multa atentie si alocarea mai multor resurse (de timp, materiale, etc) din partea parintilor pentru copilul bolnav.

Adoptarea de catre parinti a modalitatilor cele mai eficiente de management al conflictului intre frati depinde de intelegerea tuturor acestor factori si adaptarea raspunsului la specificul situatiei. Intr-un fel gestionam conflictele in care sunt implicati copii mici, de varsta prescolara, si in alt fel certurile dintre adolescenti:

  • Copiii mici (pana in 5 ani) depind foarte mult de parinti, si de aceea reactioneaza mult mai intens la “impartirea” atentiei si timpului parintilor cu un alt frate. In plus, simtul proprietatii este mult mai acut la varste mici, si de aceea copiii mici accepta mult mai greu sa-si imparta resursele materiale disponibile (jucarii, spatiu, obiecte etc).
  • In cazul copiilor mai mari, conflictele devin mai intense si imbraca forme complexe intre 8 si 12 ani, odata cu dezvoltarea judecatii morale si a simtului dreptatii. Copiii mai mari devin mult mai sensibili la aspectele de “echitate”, si tind sa se concureze in performante si obtinerea aprecierii din partea parintilor mai mult decat in impartirea resurselor materiale.

Publicat de: KidSpots

error: Continutul este protejat la copiere !!! Toate drepturile rezervate - psiholog Monica Bolocan.