De ce iubesc copiii Kendama si Fidget Spinners

De ce iubesc copiii Kendama si Fidget Spinners

Monica Bolocan, psiholog clinician pentru copii si adolescenti

De ceva timp se intampla un miracol: intreaga lume copilareasca este acaparata de kendama si fidget spinners. Nu am crezut vreodata ca ceva atat de banal poate acapara atentia copiilor mai mult decat tableta sau IPhone-ul. In orice colt al lumii, la oras sau la tara, copiii umbla cu kendamele atarnate de gat si invart cu inversunare spinnere, cu o satisfactie putin stranie pe chipuri. Zilele trecute baietelul meu a intarziat de la scoala: a stat la coada (lunga!) la spinner-e la magazinul din coltul scolii, indurand foamea si oboseala pentru un scop nobil: acela de a invarti intre degete micuta jucarioara! Am ramas sincer suprinsa ca singurul lucru pe care il face spinner-ul este … sa se invarta! La cate pasiuni a trezit (si la cat costa!), credeam ca are vreo functie ascunsa, vreo tehnologie aparte … Am cautat sa inteleg DE CE copiii de oriunde simt atata placere in a manevra acesti rulmenti cu trei petale.

Nu am gasit (inca) o traducere relevanta pentru englezescul “fidgeting”, definitia lui fiind: “a face miscari mici, in special cu picioarele si mainile / degetele, cu scopul de a calma nervozitatea sau nerabdarea”. Adica: foiala, mosmondeala, scormoneala, etc. Se spune ca, initial, spinner-ul a fost creat pentru a calma nevoia copiilor cu ADHD de fidgeting. In zilele noastre, jucariile sunt vandute ca instrumente de reducere a stress-ului! YouTube este plin de tutoriale cu sute de mii de vizualizari despre cum sa-ti invarti cu talent fidget spinner-ul si sa-ti manevrezi artistic kendama! Intre timp, m-am pus la curent cu noua “tehnologie” de fidgeting: fidget cube, fidget pyramid, niste “treburi” putin mai complexe care satisfac nevoia continua de a: invarti, rasuci, rula, apasa butoane, tacani intrerupatoare, etc.

De ce au copiii nevoie de fidget spinners

Exista in noi toti insa o nevoie de a face ceva repetitiv, motric, pentru a ne calma: sa dam din picior, sa batem cu degetele in masa, sa intoarcem parul pe degete, sa invartim bile, sa pocnim folii de ambalaj cu “bule” etc. Acelasi tip de comportament il putem observa la copiii mici care se leagana singuri pentru a se linisti, si, intr-o masura mult exagerata, la copiii cu stereotipii motorii sau de comportament. Este caracteristic pentru copiii cu autism, spre exemplu, sa invarta rotite sau sa priveasca fascinati lucruri care se invart sau se misca ritmic (ventilatoare, cuva masinii de spalat, apa care curge etc), sau sa apese la nesfarsit pe intrerupatoare si butoane. Rolul acestor stereotipii este bine-cunoscut: acela de a linisti, de a calma. Copiii anxiosi au, de asemenea, nevoia de a face ceva motric pentru a se calma: scormonesc cu detele in scaune, rod creioanele sau unghiile, rasucesc marginile copertilor de carte sau suvitele de par, framanta diverse obiecte in manute etc. Se pare ca creierul nostru are nevoie de patternuri de miscare (scheme repetitive) pentru a se calma. Probabil repetitivitatea miscarii creaza senzatia de predictibil, sigur, cunoscut, sau activeaza retele neuronale care “muta” atentia creierului spre activitati simple, ne-generatoare de stress.... Voi reveni asupra importantei patternurilor si ritmurilor in invatare si in dezvoltarea creierului, este un subiect extrem de interesant.

Avantajele kendame-lor si spinner-elor

  • Ii tin pe copii departe de televizor, tableta si alte gadget-uri
  • Ii calmeaza si le educa rabdarea
  • Le dezvolta abilitatile motorii fine si coordonarea vizuo-motorie (adica intre ochi si mana)
  • Ii tin impreuna la joaca (e interesant sa vezi al cui spinner se invarte cel mai mult sau cine este cel mai abil la kendama)

Publicat de: Kidspots

Comments are closed.

error: Continutul este protejat la copiere !!! Toate drepturile rezervate - psiholog Monica Bolocan.