Cum sa ii ajutam pe copii sa faca fata stirilor violente
Monica Bolocan, psiholog pentru copii
In ultima perioada - din nefericire pentru cele intamplate si oamenii afectati direct - stirile despre situatiile care implica violenta au acaparat canalele de televiziune. Desi mediatizarea acestor evenimente tragice este un mod firesc de a ne exprima revolta si ingrijorarile si chiar de a oferi un ajutor moral sau material celor afectati, devine din ce in ce mai dificil sa ne ferim copiii de “violenta” care vine de peste tot, din mediul real sau virtual. Cu toate ca ne dorim ca micutii nostri sa fie cat mai putin expusi aspectelor negative ale vietii, suntem nevoiti, totusi, sa facem ceva pentru a-i ajuta sa inteleaga corect si a-i pregati sa faca fata unor din ce in ce mai posibile astfel de situatii.
Stim deja ca unii copii sunt genetic predispusi catre stari de anxietate si prin urmare acestia sunt mult mai sensibili la stirile violente. Altii par a trece cu usurinta peste informatiile de acest tip si ceea ce nu ii afecteaza in mod direct nu prezinta importanta. Despre fricile copiilor pe etape de varsta am vorbit intr-un alt articol. In mod natural, copiii sunt mai sensibili si reactioneaza la imagini si cuvinte care au legatura cu preocupari si frici deja existente. Spre exemplu, un copil care se teme de hoti va fi mult mai afectat de o stire despre agresarea unor persoane de catre un infractor care a patruns noaptea in locuinta acestora. Acest copil va incepe, cel mai probabil, sa aiba insomnii sau cosmaruri si sa isi doreasca sa doarma cu unul dintre parinti sau cu lumina aprinsa. Intrucat frica de ce ar putea sa se intample presupune capacitatea cognitiva de a anticipa si a se proiecta in viitor, ingrijorarile si reactiile de acest tip pot aparea abia dupa varsta de 6-7 ani.
Manifestarile comportamentale ale copiilor posibil afectati de stirile violente difera in functie de etapa de dezvoltare in care se afla. Spre exemplu:
La varstele mici, reactiile la stress sunt predominant non-verbale. Copiii prescolari regreseaza emotional la stadii anterioare si isi pot relua unele obiceiuri de cand erau mai mici (ex: suptul degetului, enurezis sau chiar encoprezis secundar), devin mai plangaciosi si dependenti de prezenta unui adult, au crize de afect nejustificate si probleme de alimentatie si de somn. La varsta prescolara sunt destul de rare cazurile in care copiii pun intrebari despre ce vad la televizor, sau, daca acest lucru se intampla, de obicei intrebarile sunt de tipul “cine si de ce l-a omorat?” si daca “l-a durut”. Raspunsurile trebuie sa fie cat mai scurte, logice, fara a intra in detalii. Spre exemplu: “Un om rau a venit si l-a lovit”. De ce? “Pentru ca asa sunt oamenii rai. Nu trebuie sa ne lovim unii pe altii”. Unii copii abordeaza in desene subiectele auzite sau vazute la stiri, desenand “oameni rai”, foc, si alte elemente de violenta. In general, orice modificare de comportament in sens regresiv este un indiciu al unui dezechilibru emotional al copilului. In aceasta etapa de varsta, copiii sunt afectati mai degraba de reactia parintilor la stirile violente si nu neaparat de stirile in sine, intrucat nu au capacitatea de a le intelege. Practic, comentariile celor si jur, starea lor emotionala si reactiile non-verbale ale acestora (mimica fetei, gesturile etc) sunt cele care induc o stare de stress copiilor mici.
Orizontul de intelegere a vietii incepe sa se largeasca treptat incepand cu varsta scolara, astfel incat spre varsta de 12 ani copiii capata deja o perceptie destul de corecta asupra a ce se intampla in lume, la nivel “macro”. Universul nu se mai reduce doar la contextele de viata cu care copilul are contact direct (familie, scoala, comunitatea locala). Incepand cu aceasta varsta, ne putem astepta ca stirile violente sa aiba un impact mai mare asupra copiilor, de aceea trebuie sa fim atenti la orice modificare de comportament, preocupare excesiva fata de un subiect violent, alterari ale obiceiurilor alimentare si de somn.
Ce puteti face pentru a-i ajuta pe copii sa faca fata cresterii gradului de violenta a stirilor:
- Evitati pe cat posibil expunerea copiilor la stirile violente, in special la cele explicite (agresivitate directa asupra oamenilor sau animalelor)
- Oferiti raspunsuri si explicatii cat mai rationale, fara cuvinte incarcate emotional, adaptate nivelului de dezvoltare al copilului si capacitatii sale de intelegere. Gasiti in acest articol detalii despre modul in care copiii percep trecerea in lumea de dincolo
- Atunci cand copilul are deja frici specifice, tineti cont de faptul ca acesta poate fi afectat emotional de stirile care le “confirma” aceste frici. Oferiti explicatii rationale, logice si discutati despre masurile de preventie astfel incat copilul sa simta ca detine controlul asupra situatiei.
- Informati-va corect si educati-va copiii pentru a fi pregatiti sa faca fata unei situatii neprevazute de tip dezastru sau accident (cutremur, incendiu, etc) si chiar in situatii mai simple (spre exemplu, daca s-ar rataci intr-un magazin). Discutiile trebuie sa aiba loc intr-un cadru relaxat, descarcat de emotii, fara legatura cu o intamplare prezentata la stiri, pentru a nu le crea copiilor impresia ca exista o stare de pericol iminent. Oferiti informatii concrete despre cum ar trebui sa reactioneze copiii si ce anume trebuie sa faca (unde sa se duca, pe cine si ce sa intrebe, la ce sa fie atenti , ce sa nu faca etc) si exersati practic. Duceti-va cu copiii la cursuri de prim-ajutor sau cautati pe internet materiale informative ajutatoare oferite de specialisti credibili in domeniu (din fericire, exista o multitudine de astfel de materiale concepute special pentru copii, disponibile in limbile de circulatie internationala)
- Renuntati la stilul parental hiperprotectiv si pregatiti-va copiii sa fie autonomi, sa aiba incredere in ei, sa isi rezolve singuri conflictele si “dilemele” si sa poata lua decizii corecte in situatii limita. Acest lucru nu se va intampla daca tot timpul si in orice situatie parintii sunt cei care intervin si le rezolva problemele copiilor si ii feresc sa suporte consecintele propriilor greseli.
Publicat de: KidSpots
