Cum recunoastem un “copil dificil”
Monica Bolocan, psiholog pentru copii si adolescenti
Copiii vin pe lume “echipati” cu moduri diferite de a se raporta la ceilalti si la experientele pe care le traiesc. Anumite calitati, precum nivelul de activitate (cat de activ este copilul din punct de vedere fizic), iritabilitatea si sociabilitatea, sunt dimensiuni importante ale temperamentului si sunt in mare parte mostenite genetic de la parinti ca si tendinte.
Spre exemplu, unii bebelusi sunt in general veseli, adorm usor si se trezesc cu buna dispozitie, plang putin si se linistesc repede, si, in general, se adapteaza destul de repede la situatiile noi. Altii, dimpotriva, sunt in general foarte “sensibili”, plangaciosi si greu de linistit, adorm greu sau au un somn agitat, sunt nervosi cand se trezesc si accepta foarte greu schimbarile de rutina. Acestia din urma intra in categoria numita de specialisti “copilul dificil”. Desi de foarte multe ori “vina” pentru un astfel de comportament se regaseste in modul gresit in care mama ingrijeste copilul, pentru aproximativ 10% dintre bebelusi cauza principala este temperamentul lor. In multe situatii insa, temperamentul dificil al copilului atrage dupa sine reactia neadecvata a mamei, care accentueaza comportamentele copilului. Se creeaza astfel un cerc vicios, fiind dificil de stabilit exact o relatie cauza-efect corecta. Timpul trece, copilul creste si aceste dificultati, initial temperamentale, devin patternuri (structuri) de comportament stabile si rezistente la schimbare.
Cum recunoastem un copil cu un temperament “dificil”:
- Ca bebelus a fost sensibil, plangacios si greu de linistit sau multumit
- Este sensibil la stimulare senzoriala (de exemplu, este deranjat de zgomote sau de lumini puternice)
- A avut, ca bebelus (si are inca) ritmuri biologice neregulate (nevoile de de somn si hrana), fiind greu de anticipat
- Se adapteaza cu greutate la schimbari in rutinele zilnice sau la situatii noi
- Tolereaza greu frustrarile mici (de exemplu, cand i se interzice ceva sau chiar si atunci cand el insusi nu reuseste sa faca ceva ce si-a propus)
- Are reactii emotionale intense, de durata, isi revine cu greutate si pare inflexibil
- Este fie foarte usor de distras (nu se poate concentra suficient asupra unei activitati), fie extrem de focusat pe ceea ce face, devenind iritat daca este intrerupt sau deranjat
- Are schimbari de dispozitie rapide, intense, ducand fie la crize de afect, fie la retragere
Este foarte important sa intelegi – ca parinte – daca felul de a fi al copilului tau se datoreaza in principal temperamentului sau sau daca exista alte cauze. O evaluare psihologica specifica te poate ajuta sa intelegi corect comportamentul copilului tau. Copiii cu temperament dificil trebuie ajutati, cu multa rabdare si tact, sa faca fata provocarilor pe care le au ca urmare a modului in care creierul lor proceseaza informatia si reactioneaza. Daca nu reusesc sa invete cum sa compenseze aceste dificultati, au sanse mari sa devina frustrati si neintelesi, cu o stima de sine foarte scazuta. Ca urmare, reactiile celor din jur vor fi in general negative, de respingere si critica, intarind confuzia in care traiesc acesti copii.
Publicat de: Acasa.ro