Cata libertate le putem acorda adolescentilor

Cata libertate le putem acorda adolescentilor

Putem avea incredere in deciziile lor? Afla ce se intampla cu creierul in aceasta perioada

Monica Bolocan, psiholog pentru copii si adolescenti

Cand spunem adolescenta ne gandim imediat la tinerii neintelesi, dificili, cateodata rebeli si parca din ce in ce mai greu de stapanit. Bulversati de accesul excesiv si neselectiv la prea multa informatie, dar si de o relationare superficiala cu parintii, in general prea ocupati si stresati, adolescentii zilelor noastre par din ce in ce mai putin predictibili si, cateodata, chiar scapati de sub control. Parintii isi pun adesea intrebarea cat de multa libertate sa le ofere copiilor lor. Mai pot fi ei lasati sa se descurce singuri, “cu cheia de gat”? Sunt adolescentii capabili sa faca fata tentatiilor care ii pandesc din lumea reala si, mai ales, virtuala? Pot ei lua decizii rationale corecte? Cata incredere putem avea in ei?

Pentru a afla raspunsul la aceste intrebari, este important sa intelegem cum functioneaza creierul de adolescent. Recent, accesul crescut la studiile de imagistica le-a permis cercetatorilor sa constate ca nu hormonii sunt cea mai mare provocare a adolescentei. Pe langa modificarile fizice si biologice, in adolescenta au loc schimbari importante la nivelul creierului care explica modul specific de a simti, gandi si a se comporta din aceasta perioada de dezvoltare.

Pana nu demult, se considera ca in adolescenta creierul ajunge sa functioneze la parametri de maturitate similari creierului unui adult. Mai nou, s-a constatat ca, in adolescenta, are loc un proces de reorganizare a retelelor neuronale (denumit “pruning”) similar activitatii de mentenanta a unui calculator, in care informatia este restructurata, iar retelele neuronale nefolosite si inutile sunt “aruncate” dupa principiul “use-it-or-loose-it”. Practic, se pastreaza numai ce este important, pentru a creste eficienta functionarii sistemului.

Se dezvolta treptat gandirea abstracta, rationamentul, logica, capacitatea de rezolvare de probleme si luare a deciziilor. Acest proces dureaza incepand de pe la 11-12 ani pana pe la aproximativ 23, chiar 25 de ani. Ultima parte a creierului care se maturizeaza este partea din fata – “creierul rational” - cel responsabil de orchestrarea complexa a tuturor proceselor cognitive si afective. Acesta este, practic, telecomanda care face ca toate unitatile componente ale unui sistem extrem de complex sa functioneze in deplina armonie si cu maxima eficienta.

Prin urmare, ultimele abilitati care se dezvolta sunt: autocontrolul, inhibitia, planificarea si organizarea comportamentului, analiza obiectiva a riscurilor si a beneficiilor. In timp ce “creierul rational” este inca in formare, “creierul emotional” , situat in centru, preia controlul asupra comportamentului.

Care sunt implicatiile cele mai importante asupra comportamentului adolescentilor:

  • Spre deosebire de adulti, care functioneaza predominant rational dupa formula “gandesc – simt - actionez”, la adolescenti predomina emotia, prin urmare formula este “simt – actionez – gandesc”. In consecinta, in situatiile cu incarcatura emotionala mare, este greu pentru un adolescent sa ia decizii rationale. Va actiona dupa cum simte, si abia apoi va fi capabil sa analizeze obiectiv consecintele comportamentului sau. Iata de ce adolescentii tind sa fie impulsivi si sa isi asume riscuri inutile.
  • Intrucat abilitatile de planificare, organizare si control sunt printre ultimele care se maturizeaza, multi adolescenti au dificultati de a urma, sustinut si consecvent, o perspectiva personala pe termen lung. In cel mai bun caz, preiau perspectiva parintilor lor. Drept urmare, pentru un adolescent este mai important ce se intampla “aici si acum” decat ce va fi “undeva, candva”. Iata de ce tentatiile de moment pot, cateodata, sa ii abata de la traseul mult discutat si planificat impreuna cu parintii.
  • Gandind prin prisma emotiilor personale nefiltrate rational, unii adolescenti au cateodata dificultati in a interpreta corect emotiile de pe fetele oamenilor. Sunt studii care arata ca, spre deosebire de adulti, mai mult de jumatate din adolescenti au interpretat frica exprimata pe fata unei persoane drept ostilitate sau agresivitate. Prin urmare, reactiile unui adolescent pot fi gresite.
  • Dominati de un “creier emotional” avid de stimulare si nepenalizat de instantia rationala, aflata inca in proces de dezvoltare, adolescentii pot cadea prada usor tentatiilor de moment care le ofera intensitatea emotionala de care creierul lor are nevoie. Iata de ce sunt usor de deturnat de stimularea intensa oferita de consumul de substante ilegale, alcool, tutun, materiale cu continut indecent sau comportamente riscante.

Vestea buna este ca, sub indrumarea atenta si plina de afectiune a adultilor, adolescentii pot depasi cu bine aceasta perioada dificila. Parintii ar trebui sa ii ajute pe tineri in aceasta perioada sa isi exerseze abilitatile de analiza si de luare rationala a deciziilor, dar si de intelegere corecta a emotiilor, atat personale cat si ale celorlalti. Este nevoie insa de multa afectiune, intelegere, si – mai ales – de comunicare directa, permanenta si deschisa.

Publicat de: Acasa.ro

error: Continutul este protejat la copiere !!! Toate drepturile rezervate - psiholog Monica Bolocan.