Dezvoltarea autocontrolului la copii
Monica Bolocan - psiholog copii
Pe parcursul primilor 3 ani de viata, copilul incepe sa isi dezvolte capacitatea de autocontrol, adica abilitatea de a-si gestiona atat emotiile, pozitive si negative, cat si comportamentul astfel incat raspunsul sau sa fie acceptabil din punct de vedere social. Specialistii numesc aceasta abilitate “self-regulation” (autoreglare), si dezvoltarea acesteia este un bun indicator al maturizarii neurologice. Intarzierile in aparitia acestei abilitati, manifestate printr-o impulsivitate excesiva (face numai ce vrea si cand vrea el), crize de afect prelungite, reactii emotionale exagerate si nepotrivite contextului, si dificultatea de a se linisti dupa o emotie intensa sunt semnale de alarma care ar trebui sa ingrijoreze parintii.
Nu de putine ori, intarzierea in dezvoltarea autocontrolului (alaturi de alte manifestari comportamentale specifice) se poate datora unor tulburari serioase, printre care si autismul sau ADHD-ul. Sub influenta comportamentului si reactiilor celor din jurul sau, copilul invata treptat sa isi controleze impulsivitatea, sa tolereze frustrarile, sa astepte si sa aiba rabdare, sa imparta cu cei din jur lucrurile care ii fac placere, si sa isi rezolve singur conflictele. Copilul invata treptat sa participe la jocuri de grup care presupun respectarea unor reguli, sa accepte sa mai si piarda uneori, si sa poarte un dialog coerent fara a-si intrerupe interlocutorul sau a vorbi peste el, dezvoltandu-si astfel abilitatile sociale si increderea in sine.
Desi are o importanta componenta temperamentala (si, deci, mostenita genetic), dezvoltarea capacitatii de autocontrol a emotiilor, gandurilor si comportamentului copilului este determinata cel mai mult de exemplul si suportul pe care il ofera persoanele semnificative din jurul sau, si in special parintii.
Autocontrol la copilul mic
Iata ce puteti face pentru a va ajuta copilul sa isi dezvolte capacitatea de autocontrol:
- In cazul copiilor foarte mici, calmati-i atunci cand au crize de plans, luandu-i in brate, vorbindu-le pe un ton calm, mangaindu-i si distragandu-le atentia. Nu ii lasati singuri sa planga pana obosesc, copiii mici nu au capacitatea de autoreglare. Nu va invata nimic daca procedati asa!
- Pastrati-va calmul atunci cand copilul isi pierde cumpatul. Aceasta il va face sa se simta in siguranta si sa isi preia controlul emotiilor (ganditi-va ca daca adaugati la emotiile lui si emotiile dumneavoastra, situatia nu poate fi decat mai rea!).
- Ajutati-l sa isi inteleaga emotiile, descriindu-le verbal: “vad ca este furios pentru ca nu ai primit jucaria, te inteleg. Astept sa te calmezi, sunt aici langa tine daca ai nevoie de mine. Dupa aceea, vom ….”.
- Nu-i oferiti copilului gratificare imediat ce o cere, amanati recompensa putin cate putin, invatandu-l sa astepte.
- Oferiti-i copilului aparenta posibilitatii de a alege ori de cate ori este posibil: “vrei sa citim o poveste inainte sau dupa ce te speli pe dinti?”.
- Purtati conversatii pe o tema de interes cu copilul in care sa va priviti ochi in ochi, si sa “construiti” unul pe ideile celuilalt. Daca nu are rabdare si va intrerupe frecvent, faceti un joc in care are dreptul sa vorbeasca numai cel care tine o papusica, si pasati-va alternativ papusica unul altuia atunci cand vorbiti. Cine vorbeste fara aiba papusica in brate, pierde puncte.
- Jucati jocuri gen “Simon says …”, in care copilul trebuie sa fie atent si sa astepte o comanda inainte de a actiona. Chiar si un simplu joc de grup in care ne pasam prin surprindere mingea unul altuia este foarte folositor!
- Pentru copiii mai maricei, jucati jocuri de atentie, concentrare si autcontrol in care trebuie sa care ceva in siguranta (ex: un pahar plin cu apa, un ou pe o lingura) mergand pe un traseu dat.
Publicat de: KidsPots
